INTERVENȚIA 3: INTRODUCEREA UNOR NOI PROGRAME ÎN CDEOȘ

MOTIVUL:

În prezent, elevii au opțiuni limitate în alegerea cursurilor opționale, iar aceste opțiuni sunt adesea determinate la nivel de clasă, și nu individual. Curriculumul este rigid, uniform și nu permite personalizarea educației în funcție de interesele și aptitudinile fiecărui elev. Elevii sunt nevoiți să aleagă materii din catalog, care nu reflectă diversitatea intereselor lor și nu le permite să exploreze domenii noi sau să își pună în valoare aptitudinile individuale. Opționalele disponibile în prezent nu sunt abordate transversal, ceea ce înseamnă că nu integrează perspective și cunoștințe din mai multe discipline. Această lipsă de interdisciplinaritate poate împiedica elevii să dezvolte o înțelegere holistică a subiectelor studiate. Fără o abordare transversală, elevii acumulează cunoștințe izolate, care nu reflectă complexitatea și interconectarea lumii reale. Acest lucru poate limita capacitatea elevilor de a face conexiuni între diferite domenii de cunoaștere și de a aborda problemele din multiple perspective.

O altă problemă o reprezintă faptul că alegerea opționalului nu este individuală: elevii sunt obligați să urmeze opționalul propus de majoritatea colegilor din clasă. Aceasta înseamnă că elevii minoritari, ale căror interese diferă de cele ale majorității, sunt nevoiți să participe la cursuri care nu le suscită interesul sau nu le dezvoltă aptitudinile. Alegerea unui singur opțional pe baza votului majorității nu ține cont de diversitatea intereselor și aptitudinilor elevilor, ceea ce poate duce la demotivare și lipsă de implicare din partea celor care nu sunt interesați de subiectul ales.

La cele de mai sus de adăugă faptul că elevii pot alege doar un singur opțional pe an, ceea ce limitează drastic diversitatea experiențelor educaționale disponibile și nu le permite să exploreze multiple interese sau să își dezvolte o varietate de aptitudini.

În cazul claselor de liceu, necesitatea introducerii unor cursuri opționale (CDEOȘ) din aria disciplinelor de cultură generală, pe lângă opționalul (CDL) din aria disciplenelor tehnice, este argumentată de mai mulți factori, care pun în evidență lipsurile actualului sistem educațional și consecințele acestor lipsuri asupra dezvoltării elevilor:

• Limitarea dezvoltării competențelor non-tehnice: planurile cadru pentru liceele tehnologice se concentrează exclusiv pe CDL-ul (Curriculum în dezvoltare locală) din aria disciplinelor tehnice, nepermițând elevilor să aleagă opționale din aria disciplinelor de cultură generală. Această abordare unilaterală limitează dezvoltarea competențelor esențiale precum gândirea critică, creativitatea, abilitățile de comunicare și înțelegerea contextelor sociale și culturale.
• Lacunele educaționale: constatăm, în fiecare an școlar, că elevii care intră la liceu prezintă lacune semnificative în cunoștințe, ceea ce indică o pregătire insuficientă în gimnaziu. Introducerea cursurilor opționale de cultură generală ar permite consolidarea și extinderea cunoștințelor de bază, oferindu-le elevilor o fundație educațională mai solidă. Astfel, aceștia vor putea aborda mai eficient materiile de liceu, reducând dificultățile de înțelegere și, implicit, sporindu-și motivația pentru învățare.
• Consecințele asupra motivației și rezultatelor școlare: lipsa opționalelor din aria disciplinelor de cultură generală duce la scăderea interesului și motivației elevilor pentru învățare. Diversitatea curriculară este importantă pentru a menține elevii implicați și interesați. Elevii care nu își găsesc interesele și pasiunile reflectate în curriculum dezvoltă o atitudine negativă față de educație, ceea ce se traduce în rezultate școlare slabe, absenteism și chiar abandon școlar.
• Pregătirea insuficientă pentru piața muncii: piața muncii modernă valorizează din ce în ce mai mult competențele transversale, care nu sunt acoperite de un curriculum tehnic restrâns. Abilități precum gândirea critică, rezolvarea de probleme, colaborarea și adaptabilitatea sunt esențiale pentru succesul profesional și personal. Lipsa acestor competențe poate limita oportunitățile de carieră ale absolvenților de licee tehnologice.
• Dezvoltarea unei perspective globale și a cetățeniei active: cursurile opționale din aria disciplinelor de cultură generală contribuie la formarea unei perspective globale și a unei conștiințe civice active. Înțelegerea contextelor istorice, culturale și sociale ajută la formarea unor cetățeni informați și responsabili, capabili să contribuie pozitiv la societate.

Noua lege a Învățământului preuniversitar precizează faptul că implementarea CDEOŞ este obligatorie și poate fi desfăşurată cu elevi din clase diferite și în sistem modular. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile (art. 86, al. 4-6). Cu toate acestea, modificarea planurilor cadru pentru liceu pentru a permite implementarea CDEOȘ, preconizată pentru începutul anului 2024, nu s-a realizat încă.

INTERVENȚIE NECESARĂ

1. Revizuirea curriculumului existent: modificarea planurilor cadru la învățământul primar și gimnazial prin introducerea a 2 ore CDEOȘ în loc de 1 oră CDȘ
   • modificarea planurilor cadrul pentru clasele IX-X liceu, prin introducerea unei ore CDEOȘ în plis, din aria discplinelor de cultură generală.

• modificarea planurilor cadru la clasele XI-XII liceu, care prevăd 2 ore/saptamana pentru CDL și introducerea 2 ore CDEOȘ, din care în 1 oră din aria disciplinelor tehnice și 1 oră din aria disciplinelor de cultură generală. Modificarea planurilor cadru nu afectează numărul total de ore la clasele XI-XII liceu, filera tehnologică și nici pregătirea tehnică a elevilor, în condițiile în care ponderea orelor aferente disciplinelor de cultură generală ar crește, în dauna orelor aferente disciplinelor tehnice, cu doar 3%: de la 53.51% (594 ore) la 56.85% (631 ore) – clasa a XI-a, și de la 51.67% (558 ore) la 55.00% (594 ore) – clasa a XII-a.

Analiza făcută la nivel de instituție școlară apreciază gradul impactului acestei schimbări asupra profilului absolventului de profil tehnic ca fiind unul minim, cu argumentele următoare:

– un absolvent de la filiera tehnologică ar trebui să aibă un echilibru adecvat între competențele tehnice și generale;

– absolvenții ar trebui să fie suficient de specializați pentru a excela în domeniul lor tehnic, dar și să aibă abilități generale solide pentru a se adapta la schimbările din societate și de pe piața muncii.

1. 2. Elaborarea unor programe CDEOȘ adaptate nevoilor și particularităților vârstei elevilor, în acord cu tematicile europene actuale și relevante pentru dezvoltarea competențelor transversale ale elevilor:

• Educația pentru mediu și sustenabilitate: Schimbările climatice; Ecologie și biodiversitate;
• Sustenabilitate și protecția mediului
• Cultură și identitate europeană: Istorie și cultură europeană; Identitate și cetățenie europeană.
• Științe sociale și politice: Democrație și drepturile omului; Globalizare și societate.
• Dezvoltare personală și abilități pentru viață: Gândirea critică și rezolvarea problemelor; Inteligența emoțională.
• Tehnologie și inovare: Transformare digitală; Inovație și antreprenoriat.
• Educație pentru sănătate și bunăstare: Nutriție și stil de viață sănătos; Sănătatea mentală.
• Arte și cultură: Arte vizuale și performative; Patrimoniu cultural european.

3. Implementarea CDEOȘ cu elevi din clase diferite, din ani diferiți de studiu: elevii vor putea alege opționalele în funcție de nevoile individuale și nu de alegerea clasei.

4. Testarea psihologică a elevilor din grupul țintă al proiectului, pentru a determina aptitudinile și interesele individuale ale acestora.

5. Training și dezvoltare profesională: organizarea de programe de formare continuă pentru profesori, pentru a-i pregăti să predea noile cursuri opționale de cultură generală.

6. Promovarea inter și transdisciplinarității: încurajarea cursurilor opționale transdisciplinare, care să îmbine cunoștințele tehnice cu cele de cultură generală, pentru a arăta relevanța practică a acestor cunoștințe.

7. Parteneriate educaționale: colaborarea cu alte instituții educaționale, organizații culturale și comunitatea locală pentru a dezvolta programe educaționale inovatoare.

ELEMENTE INOVATOARE

1. Alegerea personalizată a cursurilor: elevii au posibilitatea de a-și alege cursurile în funcție de interesele și pasiunile lor, ceea ce ar conduce la o implicare și motivație sporită în procesul de învățare.
2. Dezvoltarea competențelor transversale: prin abordarea transdisciplinară, elevii învață să facă conexiuni între diferite domenii de cunoaștere și să abordeze probleme din multiple perspective.
3. Metode de învățare activă: utilizarea metodelor de predare interactive și participative, cum ar fi învățarea prin proiecte, dezbateri și studii de caz, pentru a face procesul educațional mai dinamic și atractiv.
4. Tehnologii educaționale: integrarea tehnologiilor moderne, cum ar fi platformele de învățare online, simulările și realitatea virtuală, pentru a oferi experiențe de învățare captivante și relevante.
5. Promovarea interdisciplinarității: încurajarea proiectelor care îmbină cunoștințele din diferite domenii, promovând o abordare holistică și integrată a învățării. Crearea de legături între disciplinele tehnice și cele de cultură generală, demonstrând relevanța practică și teoretică a cunoștințelor.
6. Implicarea comunității și parteneriate: implicarea comunității locale în procesul educațional, prin proiecte comune și activități extracurriculare. Parteneriate cu muzee, teatre, biblioteci și alte instituții culturale pentru a oferi elevilor experiențe educaționale variate și autentice.
7. Pregătirea pentru piața muncii: dezvoltarea unor abilități transferabile, cum ar fi adaptabilitatea, rezolvarea problemelor și gândirea strategică, care sunt esențiale pe piața muncii moderne.

OBIECTIV SPECIFIC

• Oferirea de oportunități suplimentare de învățare și dezvoltare personală, adaptate intereselor și nevoilor elevilor.

MODALITĂȚILE DE SCHIMBARE A SITUAȚIEI DESCRISE:

• Introducerea unor noi discipline în CDEOȘ Adaptarea la nevoile elevilor: alegerea individuală a CDEOȘ va permite personalizarea învățării și va oferi elevilor posibilitatea de a-și explora interesele și aptitudinile individuale.
• Materiale didactice moderne: elaborarea suporturilor de curs actualizate și atractive va sprijini învățarea eficientă și va stimula interesul elevilor.

GRUP ȚINTĂ

400 elevi (clasele I-IV, V-VIII, IX-XII) vor fi testați psihologic prin aplicarea unor teste de aptitudini.

20 cadre didactice

Cadrele didactice vor participa la programe de formare continuă care vor viza dezvoltarea competențelor de proiectare curriculară

DURATA ȘI LOCUL DE DESFĂȘURARE, RESURSE UMANE ȘI MATERIALE/ LOGISTICE IMPLICATE, SUCCESIUNEA LOGICĂ A ACTIVITĂȚILOR

ACTIVITATEA 4: INTRUCEREA UNOR NOI DISCIPLINE ÎN CADRUL CDEOȘ

4.1 Fundamentarea propunerilor privind CDEOȘ (L2) DEC

– identificarea aptitudinilor elevilor: teste de aptitudini aplicate elevilor

– identificarea nevoilor educaționale ale elevilor: chestionar aplicat elevilor

– fundamentarea Analizei de nevoi pe baza raportului privind interpretarea chestionarelor de feed-back

4.2. Planificarea programelor CDEOȘ (L3) IAN

a. stabilirea obiectivelor de învățare pentru programele CDEOȘ.

b. prezentarea propunerilor programelor CDEOȘ în Consiliul profesoral

c. aprobarea propunerilor programelor CDEOȘ în Consiliul de administrație

4.3 Elaborarea conținuturilor programelor CDEOȘ (L4-5) FEB-MAR

a. Crearea structurii detaliate a programelor CDEOȘ.

b. Elaborarea materialelor didactice (texte, exerciții, studii de caz, materiale multimedia).

c. Asigurarea coerenței și a calității materialelor create.

4.4 Analiza, avizarea și revizuirea programelor CDEOȘ (L6) APR

a. Analiza și avizarea proiectelor de programe CDEOȘ de către comisia de curriculum

b. Elaborarea raportului comisiei de curriculum

c. Revizuirea proiectelor programelor CDEOȘ în funcție de raportul comisiei de curriculum

4.5 Finalizarea și aprobarea programelor (L7) MAI

a. Finalizarea programelor CDEOȘ

1. 1. Aprobarea programelor CDEOȘ în Consiliul de administrație

Resursele umane:

• Echipa de management a proiectului, expert implementare revizuire curriculară
• cadrele didactice care pilotează elaborarea programelor pentru cursuri opționale
• experți din cadrul organizațiilor partenere

Resurse materiale/ logistice implicate:

• Calculatoare, internet
• Table interactive
• Laptopuri, tablete
• Software educațional: teste aptitudinale, platforme orientarea carieră

DEROGĂRI PRIVIND CDEOȘ

 1. Derogare pentru organizarea CDEOȘ pe grupe formate din elevi de la clase diferite, pe același nivel de învățământ, indiferent de anul de studiu (primar, gimnazial, liceal).

Justificare: Elevii au interese și nevoi educaționale diferite, care nu sunt întotdeauna bine adresate în cadrul claselor tradiționale omogene. Organizarea grupelor CDEOȘ cu elevi din clase diferite, pe același nivel de învățământ, permite crearea unor grupuri de învățare mai omogene din punct de vedere al intereselor și abilităților, asigurând o educație mai personalizată și relevantă.

2. Derogare pentru remunerarea personalului didactic în regim de plata cu ora pentru o grupă de minim 10 elevi (CDEOȘ)

Justificare: numărul de elevi care optează pentru anumite cursuri opționale sau activități extracurriculare poate varia semnificativ. Reducerea pragului minim la 10 elevi permite o mai mare flexibilitate în organizarea acestor activități, asigurând astfel accesul la educație personalizată și diversificată pentru un număr mai mare de elevi.

REZULTATE AȘTEPTATE (livrabile)

 Activitatea 4: Introducerea unor noi discipline în cadrul CDEOȘ

R10 – 1 model de chestionar feed-back pentru identificarea nevoii CDEOȘ

R11 – 1 analiză de nevoi elaborată în urma interpretării rezultatelor chestionarelor

R12 – 1 tabel cu propunerile de CDEOȘ aprobate pentru toate ariile curriculare

R13 – 1 raport al comisiei de curriculum privind aprobarea programelor CDEOȘ

R14 – 6 programe CDEOȘ aprobate